Reflecții după eșecul referedumului pentru familie!

Acum, că s-a terminat și cu referendumul de doi bani și 40 de milioane de euro, ne putem întoarce la rutina noastră zilnică: statul paralel, guvernul analfabet, Dragnea la ÎCCJ, etc.

Meditare dupa referendum (foto: emojiisland.com)

Aș trage totuși și câteva concuzii personale legat de referendum:

1. S-a vorbit mult despre câștigători și pierzători.
La capitolul pierzători, aș enumera:
– Liviu Dragnea, pentru care un succes al acestui referendum ar fi însemnat o gură de aer (după cum am explicat într-o altă postare), s-a ales acum cu o nouă ghiulea la picior, fiind răspunzător și pentru cheltuielile inutile pentru organizarea referendumului.

– Cârdășia dubioasă dintre CpF + Ideologi creștin/conservatori a primit și ea o lovitură grea pentru ambițiile sale politice. Pentru ei, este rezultatul lipsei de comunicare, al izolării într-o ”bulă” insuficientă formată din indivizi spălați pe creier, al refuzului de a dezbate și argumenta propriile poziții. Așa este când știi să emiți doar ”decrete” / ”axiome” și să trimiți la plimbare pe oricine vine cu o altă părere… e cam greu să-ți extinzi aria de adepți.

– Nu în ultimul rând, rezultatul acestui referendum reprezintă falimentul paradigmei politice ”tradiționale”, în care partidele vin și impun temele social-politice, în loc să le adapteze după nevoile electoratului. Valabil și pentru BOR și alte entități cu principii similare, care nu au înțeles că lumea evoluează și că cetățeanul de rând așteaptă să-i fie reprezentate interesele și nu băgate pe gât teme politice de doi bani…

La captiolul câștigători, e mai greu de identificat vreunul. Însă un caz special este cel al poporului român (în ansamblul său) care a căștigat la capitolul imagine, refuzând clar bigotismul și care, cel puțin din exterior, va părea drept un popor oarecum progresist. Coroborat cu protestele #rezist, rezultatul referendumului pentru familia traditionala va ameliora considerabil imaginea României în plan extern. Rămâne totuși un ”câștig” plătit destul de scump…

2. În altă ordine de idei, nu m-aș entuziasma prea mult. Legat de factorii care au determinat acest rezultat, nu mi-e foarte clar cât a contat nivelul de înțelegere a situației (și boicotul ca instrument democratic) și cât este efectul proverbialului miserupism românesc. Să nu uităm totuși că absenteismul a venit pe fondul lipsei de implicare a primarilor din teritoriu. Însă un lucru este clar: omul de rând nu se duce după fente politico ideologice, ci așteaptă să i se spună foarte clar ce votează și ce-i ”iese”. Treaba asta acum a fost benefică, dar rămâne tot același electorat care, pentru o promisiune ”spectaculoasă” ar vota mâine psd sau pnl, același electorat care e mai greu de urnit la vot atunci când ”recompensa” nu este foarte vizibilă. Să ne gândim, de exemplu, cât de ușor/greu ar fi de urnit acest electorat la un referendum de genul ”fără penali”, dacă se va ajunge acolo…

3. În fine, s-a vorbit în zilele premergătoare referendumului și despre posibile fraude, mai ales că în legea de organizare s-au lăsat câteva ”portițe” în acest sens. În acest context, aș remarca cât de importantă a fost condamnarea ”politică” a lui Dragnea, autorul moral al referendumului din weekend, pentru fraudă la referendumul din 2012. Sunt sigur că reflexul de a frauda a existat și în weekend, dar mulți s-au gândit la ce riscă vs. ce ar putea câștiga (personal) și au renunțat… asta ca să înțelegem ce important e faptul că justiția a dat un exemplu.
Sursa: Facebook

Comments

comments