Un neamț a căzut într-un canal din centrul Bucureștiului: „Liderii României de azi ne aduc aminte de parodiile cu dictatori”
Laura Stefanut de la Casa Jurnalistului, povesteste o intamplare halucinanta, ce nu putea avea loc altundeva decat in incredibila capitala a Romaniei, Bucuresti. Un cetatean german a cazut intr-un canal aflat pe bulevardul care duce spre Palatul Parlamentului.
Desen cu locatia gurii de canal in care puteti pica daca mergeti spre Palatul Parlamentului din Bucuresti
„Nemții cu care m-am întâlnit aseară au întârziat. Din cauza Bucureștiului, dar nu a traficului, fiindcă pe ăsta îl luaseră în calcul, punctualitatea germană.
Au întârziat fiindcă unul din ei a căzut în canal. Da, ați citit bine, iar povestea devine și mai ”bună”.
Imaginați-vă o mașină cu doi nemți și un român care oprește pe bulevardul cu fântâni, cel care duce spre Palatul Parlamentului. Primul neamț care iese din mașină dispare subit de la nivelul ochilor. Lasă în urmă un strigăt. Piciorul lui drept intrase cu totul prin grilajul canalului, grilaj care avea două bare lipsă.
În timp ce colegii îl verifică terifiați ca nu cumva să își fi jupuit sau rupt piciorul, aleargă spre ei într-un suflet omul care vinde flori șoferilor. Le zice ceva de genul ”Vai, vai, sper că nu s-a rănit rău! Și eu am căzut în canalul ăsta acum vreo 6 ani, ia uitați ce cicatrice am!” și se chinuie să își suflece pantalonul ca să le arate semnul de pe picior.
Acum există un canal deschis pe Bulevardul-mândria-Bucureștiului. E așa de vreo șase ani. Are două bare rupte și transformate în țepușe.
Din fericire, pe cât ghinion a avut neamțul, pe atâta noroc. Piciorul lui a căzut fix între cele două țepușe, fără să fie străpuns de niciuna. A rămas cu o sperietură și o altă poveste din România ”cu lideri care aduc aminte de parodiile cu dictatori”, după cum observa unul dintre ei.
Imaginați-vă însă dacă în locul neamțului era un copil. Dacă țepușele de fier străpungeau piciorul. Odată secționată artera femurală, sângerarea duce la deces într-un interval de câteva minute.
Trăim într-o capcană împodobită cu beculețe și paranghelii menite să distragă atenția. Să nu mai așteptăm tragedii ca să cerem ce se cuvine să primim de la un oraș european.